Autor: Ruxandra PĂDURARU
Atât proiectarea unei simple piese de mobilier urban, cât și proiectarea unor orașe întregi, deși diferite ca amploare, scară și impact, presupun o atenție sporită acordată modului în care are loc integrarea lor în ecosistemul mai larg al elementelor cu care vor interacționa – fie ele elemente umane sau non-umane (climă, materiale, vegetație etc).
Category: blog
Autor: Anda-Ioana SFINTEȘ
Ceea ce arhitectura face dincolo de funcțiunile sale de bază poate fi considerată o valoare adăugată atunci când se reflectă în calitatea vieții, în impactul asupra unei vieți și societăți sănătoase, sustenabile, incluzive, diverse, multiculturale, în impactul pozitiv inclusiv asupra celor ce nu erau considerați beneficiari sau utilizatori activi ai obiectului de arhitectură în sine.
Autor: Anda-Ioana SFINTEȘ
Sustenabilitatea socială se referă la susținerea, pregătirea, oamenilor și comunităților pentru a fi sustenabili, la oferirea de unelte și la creșterea înțelegerii și capacității de a se dezvolta mai departe singuri, în mod sustenabil.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Un spațiu public urban de calitate presupune, printre altele, crearea unor condiții care să încurajeze socializarea și spiritul comunitar, care să țină cont de factorii locali și care să se afle într-un contact permanent cu „viața orașului”, asigurând, totodată, o interacțiune bună între diferiți actori ai orașului.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Preluarea unor concepte sau teorii poate determina, uneori, o discrepanță de contextualizare și adaptare la particularitățile locale, precum se poate observa și în analiza proceselor de gentrificare. Critica adusă studiilor despre gentrificare vizează preluarea caracteristicilor vestice și aplicarea lor neadaptată în state în care procesul nu este întocmai asemănător.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Dacă ne îndepărtăm de hegemonia văzului putem decoda mediul înconjurător și cu ajutorul celorlalte simțuri. Orașele pot fi studiate în context multisenzorial – poate fi analizat întreg caleidoscopul senzorial al experiențelor încorporate, cercetând de la caracterul social al simțurilor în contexte urbane la consumul senzorial al orașelor.
Autor: Anda-Ioana SFINTEȘ
Arhitectura, prin elementele sale, poate contribui la informarea publicului larg sau poate chiar sprijini procese educative privind arhitectura în sine, funcțiunea adăpostită, ajungând până la a avea semnificații și roluri sociale, civice, ecologice, politice etc.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Arhitectura ostilă este un mod de a „ascunde sub preș”, pe termen scurt, sciziuni societale. Bineînțeles că putem să evităm crearea unor spații incluzive, dar realitatea nu se va schimba, iar discrepanțele se vor adânci. Dacă este sau nu o datorie morală să prevenim aceste lucruri rămâne să își răspundă fiecare dintre noi în parte.
Autor: Anda-Ioana SFINTEȘ
Un atribut esențial al arhitecturii este reprezentat de capacitatea acesteia de a asigura o utilizare cât mai ușoară a sa, facilitând desfășurarea activităților pentru care a fost proiectată. Ce înțelegem prin utilizare și mai ales utilizatori, însă, este deschis unei discuții mai largi.