SPAȚIILE URBANE – O POVESTE COLECTIVĂ

Autor: Ruxandra PĂDURARU

Poate deveni arhitectura un mijloc de povestire și facilitare a experiențelor comune ale unei comunități? De ce sunt importante narațiunile locale în designul urban pentru a crea conexiuni mai puternice între oameni și locuri? 

De multe ori, spațiile construite și neconstruite din marile metropole reduc semnificativ șansa unor momente care să faciliteze socializări inopinate (întâmplări neplanificate cu indivizi din afara sferei noastre strict personale sau profesionale). 

Spațiu urban care facilitează interacțiunea unor categorii diferite de utilizatori. (c) Alexandra Milu

Cu cât este mai atent studiată natura clivajelor generaționale sau sociale și modalitățile complexe în care membrii diferitelor generații sau medii sociale sunt (și pot fi) implicați unii în viața celorlalți, cu atât mai mult propunerile pot avea în vedere includerea unor actori sociali din categorii diferite; soluțiile propuse presupun ca amenajările să nu excludă complet alți cetățeni și să nu priveze consolidarea unei comunități prin limitarea contactelor și a întâlnirilor între generații. 

Consolidarea identității unui spațiu este importantă deoarece oamenii care împărtășesc aceleași experiențe, fluxuri de energii, semnificații au mai multe șanse să se conecteze și să dezvolte empatie reciprocă. Spiritul de identitate și apartenență sunt direct proporționale și pot constitui punți de legătură în crearea unor spații inclusive și emblematice, spații ale convivialității. Astfel, experiențe personale sau colective ne pot conecta cu alți oameni.

Există numeroase avantaje ale facilitării experiențelor comune prin co-crearea unei identități particulare a spațiului urban (fie prin intervenții arhitecturale, fie prin reliefarea unor aspecte deja existente, frânturi de istorie, particularități locale, aspecte punctuale etc.): 

_Consolidarea unei identități locale urbane presupune simbioze urbane benefice prin  crearea unor spații care îndeplinesc un mix de funcțiuni și care se pretează activităților în grup, cum ar fi întruniri sociale și jocuri și recreere atât pasivă, cât și activă; 

_Existența unor locuri de întâlnire și conectare cu ceilalți favorizează dezvoltarea unor sentimente de apartenență, responsabilitate, justiție și solidaritate; spațiul public devin loc de întâlnire și zonă de schimb;

_Zona vizată este necesar să îndeplinească un mix de funcțiuni (comerciale, de sănătate, instituționale, comunitare) care permit diferite utilizări cu un anumit grad de flexibilitate;

_Un spațiu public de înaltă calitate încurajează spontaneitatea vieții pe stradă, care la rându-i conferă cetățenilor un domeniu public animat și o experiență pietonală mai interesantă.

Articol dezvoltat în cadrul proiectului Scholar Architect 2023

Be First to Comment

Leave a Reply