Autor: Ruxandra PĂDURARU
Există multe moduri de a conceptualiza biasul, însă pe scurt ar putea fi definit ca interpretarea sau analizarea subiectivă a unui aspect/lucru care conduce la concluzii incorecte: de exemplu, a judeca un comportament sau a-l interpreta în cheie personală, fără a înțelege semnificația acelui comportament pentru cea/cel care îl manifestă.
Tag: jurnal de antropologie arhitecturala
Autor: Ruxandra PĂDURARU
În noiembrie 2023 am organizat un workshop interdisciplinar în care am discutat despre cum arhitectura și urbanismul pot influența viața noastră de zi cu zi și despre responsabilitatea proiectării, despre diferite categorii de utilizatori ai orașului, despre adaptarea mediului construit la contextul local și despre ce fel de contribuții poate aduce fiecare.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Consolidarea identității unui spațiu este importantă deoarece oamenii care împărtășesc aceleași experiențe, fluxuri de energii, semnificații au mai multe șanse să se conecteze și să dezvolte empatie reciprocă. Spiritul de identitate și apartenență sunt direct proporționale și pot constitui punți de legătură în crearea unor spații inclusive și emblematice, spații ale convivialității.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Nu foarte multe intervenții publice țin cont de nevoile și dorințele celor cărora urmează să li se adreseze soluția de politică publică aleasă. O analiză și înțelegere a organizării sociale, a istoricului zonei, a dinamicilor sociale și a contextului mai larg sunt necesare pentru a putea, prin propunere și intervenție, transforma spațiul existent în unul care să deservească nevoile comunității.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Uneori, în mod eronat, designul incluziv pare a se adresa doar unor categorii de utilizatori, cel mai adesea persoane cu dizabilități recunoscute legislativ, însă dizabilitatea poate fi și de alte feluri.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Atât proiectarea unei simple piese de mobilier urban, cât și proiectarea unor orașe întregi, deși diferite ca amploare, scară și impact, presupun o atenție sporită acordată modului în care are loc integrarea lor în ecosistemul mai larg al elementelor cu care vor interacționa – fie ele elemente umane sau non-umane (climă, materiale, vegetație etc).
Autor: Anda-Ioana SFINTEȘ
Ceea ce arhitectura face dincolo de funcțiunile sale de bază poate fi considerată o valoare adăugată atunci când se reflectă în calitatea vieții, în impactul asupra unei vieți și societăți sănătoase, sustenabile, incluzive, diverse, multiculturale, în impactul pozitiv inclusiv asupra celor ce nu erau considerați beneficiari sau utilizatori activi ai obiectului de arhitectură în sine.
Autor: Anda-Ioana SFINTEȘ
Sustenabilitatea socială se referă la susținerea, pregătirea, oamenilor și comunităților pentru a fi sustenabili, la oferirea de unelte și la creșterea înțelegerii și capacității de a se dezvolta mai departe singuri, în mod sustenabil.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Un spațiu public urban de calitate presupune, printre altele, crearea unor condiții care să încurajeze socializarea și spiritul comunitar, care să țină cont de factorii locali și care să se afle într-un contact permanent cu „viața orașului”, asigurând, totodată, o interacțiune bună între diferiți actori ai orașului.
Autor: Ruxandra PĂDURARU
Preluarea unor concepte sau teorii poate determina, uneori, o discrepanță de contextualizare și adaptare la particularitățile locale, precum se poate observa și în analiza proceselor de gentrificare. Critica adusă studiilor despre gentrificare vizează preluarea caracteristicilor vestice și aplicarea lor neadaptată în state în care procesul nu este întocmai asemănător.